Feritina este o proteină care stochează fierul în organism și, prin urmare, analiza feritinei este adesea asociată cu domeniul hematologiei. Această analiză oferă informații despre cantitatea de fier stocată în organism și poate fi utilă în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor legate de metabolismul fierului, cum ar fi anemia sau supradozajul de fier.
10 boli când se recomandă determinarea Feritinei în organism
Analiza nivelului de feritină în sânge este utilizată pentru diagnosticarea sau monitorizarea mai multor afecțiuni. Iată 10 boli sau condiții pentru care se recomandă adesea analiza feritinei:
- Anemia feriprivă: Nivelurile scăzute de feritină pot indica o deficiență de fier, care este una dintre cauzele comune ale anemiei.
- Hemocromatoza: Această boală genetică face ca organismul să acumuleze prea mult fier, iar nivelurile ridicate de feritină pot fi un indicator al hemocromatozei.
- Non-alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD): O creștere a nivelului de feritină poate fi asociată cu NAFLD, o afecțiune în care se acumulează grăsime în ficat.
- Ciroză hepatică: Persoanele cu ciroză pot prezenta niveluri ridicate de feritină în sânge din cauza afectării ficatului.
- Afecțiuni inflamatorii: În cazul unor boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă sau boala inflamatorie intestinală, nivelurile de feritină pot crește din cauza răspunsului inflamator al organismului.
- Hemosideroză: Această afecțiune este caracterizată de acumularea excesivă de fier în țesuturi și poate determina creșterea nivelului de feritină.
- Talasemie: Talasemia este o boală genetică care afectează producția de hemoglobină, și nivelurile de feritină pot fi ridicate la persoanele cu această afecțiune.
- Leucemie: În unele cazuri de leucemie, nivelurile de feritină pot fi crescute ca rezultat al distrugerii celulelor sanguine.
- Infecții cronice: Infecțiile cronice, precum hepatita C, pot determina creșterea nivelului de feritină în sânge.
- Sindromul de suprăcaricare cu fier: Aceasta este o afecțiune rară în care organismul asimilează prea mult fier, ceea ce duce la niveluri ridicate de feritină.
Este important de subliniat că nivelurile de feritină pot fi influențate și de alți factori, precum dieta și starea generală de sănătate, așa că interpretarea rezultatelor ar trebui făcută de către un medic sau specialist medical.
5 simptome când se recomandă analiza Feritina
- Oboseala persistentă: Dacă pacientul se confruntă cu oboseală cronică sau episoade de oboseală severă, acesta ar putea fi un semn al unei posibile deficiențe de fier.
- Slăbiciune generală: Lipsa fierului poate duce la slăbiciune și scădere a rezistenței fizice în activitățile zilnice.
- Paliditate: Un alt semn al scăderii nivelului de fier în organism poate fi paliditatea pielii, în special la nivelul feței și al mucoaselor.
- Dureri de cap frecvente: Deficiența de fier poate provoca și dureri de cap frecvente sau migrene.
- Respirație dificilă și bătăi rapide ale inimii: Un nivel scăzut de fier poate afecta transportul oxigenului în organism, ceea ce poate duce la dificultăți de respirație și palpitații.
Este important de menționat că aceste simptome pot indica și alte probleme de sănătate, iar doar un profesionist medical poate face o evaluare corectă și poate decide dacă este necesară analiza de laborator pentru feritină.