Imunoglobulina G (IgG): Alergologie, Imunologie sau Medicina de Laborator. Această analiză măsoară nivelul imunoglobulinei G din sânge, o clasă importantă de anticorpi care joacă un rol esențial în răspunsul imun al organismului la infecții. Nivelurile de IgG pot oferi informații despre starea imunitară.
10 boli când se recomandă Imunoglobulina G (IgG)
- Infecții anterioare sau actuale: Nivelurile de IgG pot fi mărite în prezența sau după vindecarea infecțiilor, inclusiv infecții virale precum rujeola, rubeola, hepatita B sau hepatita C.
- Infecții bacteriene: Nivelurile de IgG pot crește în răspuns la infecții bacteriene, cum ar fi infecțiile streptococice sau tuberculoza.
- Boala celiacă: Pacienții cu boala celiacă pot avea niveluri crescute de anticorpi IgG împotriva glutenului.
- Boala inflamatorie intestinală: În cazul bolilor precum boala Crohn și colita ulcerativă, nivelurile de IgG pot fi crescute.
- Alergii alimentare: IgG poate crește ca răspuns la anumite alimente, indicând sensibilitate sau alergii alimentare.
- Boala autoimună: În boli autoimune precum lupusul eritematos sistemic, nivelul de IgG poate fi crescut.
- Sindrom de oboseală cronică: Anumiți pacienți cu sindrom de oboseală cronică au prezentat niveluri crescute de IgG împotriva anumitor infecții virale.
- Imunodeficiență primară: Anumite forme de imunodeficiență primară pot duce la niveluri scăzute de IgG.
- Sarcoidoză: Această boală inflamatorie poate determina niveluri crescute de IgG.
- Miastenia gravis: În miastenia gravis, nivelurile de IgG pot fi crescute ca răspuns la autoanticorpii care afectează receptorii de acetilcolină.
Este important să rețineți că, în funcție de specificul clinic și istoricul medical al pacientului, analiza IgG trebuie interpretată cu atenție și în contextul clinic adecvat. Diagnosticarea și gestionarea bolilor trebuie efectuate de către un medic specialist.
5 simptome când se recomandă Imunoglobulina G (IgG)
- Alergii frecvente sau severe: Dacă pacientul manifestă reacții alergice repetate sau severe la diverse substanțe, poate fi util să se verifice nivelurile de IgG pentru a evalua răspunsul imun.
- Infecții recurente: Dacă pacientul suferă frecvent de infecții respiratorii, urinare sau alte tipuri de infecții, o analiză a IgG ar putea oferi informații despre capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor.
- Probleme gastro-intestinale: Simptome precum diaree cronică, durere abdominală sau alte tulburări gastro-intestinale pot fi asociate cu niveluri anormale de IgG și ar putea justifica efectuarea analizei.
- Oboseală cronică sau slăbiciune: Dacă pacientul se confruntă cu oboseală persistentă sau slăbiciune inexplicabilă, testarea IgG poate ajuta la identificarea unor eventuale probleme imune subiacente.
- Afecțiuni autoimune suspectate: În cazul în care există suspiciuni de afecțiuni autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupus, analiza IgG poate oferi indicii cu privire la activitatea sistemului imunitar.
Este important să reținem că aceste simptome pot fi cauzate și de alte condiții, iar analiza IgG este doar unul dintre multiplele instrumente diagnostice disponibile pentru evaluarea sănătății pacientului. Decizia de a efectua acest test ar trebui luată în colaborare cu un profesionist medical.